Afectiunile cardiovasculare – ce sunt si cum le previi

Afectiunile cardiace, numite comun si boli cardiovasculare, reprezinta un grup de sindroame care afecteaza atat cordul, cat si vasele de sange si care se afla pe prima pozitie in topul cauzelor deceselor la nivel mondial. Printre bolile care se afla in aceasta categorie de afectiuni cardiovasculare se numara si infarctul miocardic acut, insuficienta cardiaca si accidentul vascular cerebral. Afla, in cele ce urmeaza, cum se manifesta diversele afectiuni cardiovasculare, care sunt factorii de risc, cum se pot depista si care sunt mijloacele terapeutice si de preventie.

• Ce sunt afectiunile cardiovasculare
• Care sunt principalele boli cardiovasculare
• Care sunt cauzele si factorii de risc in aparitia bolilor cardiovasculare
• Care sunt simptomele comune
• Cum se pot diagnostica afectiunile cardiovasculare
• Ce optiuni terapeutice exista
• Cum se pot preveni afectiunile cardiovasculare

 

Ce sunt afectiunile cardiovasculare

Denumirea de afectiuni cardiovasculare semnifica un nume „umbrela” al patologiilor care implica atat cordul, cat si vasele de sange. 

Cordul, in general, poate functiona anormal atat din cauze structurale (de multe ori, genetice), cat si functionale, dar mai ales ca urmare a formarilor placilor de aterom la nivelul vaselor de sange (ateroscleroza). 

 

Care sunt principalele boli cardiovasculare

Cu toate ca, tinand cont de complexitatea sistemului cardiovascular, patologiile posibile pot parea extrem de numeroase, exista, totusi, cateva mari categorii care sunt des intalnite in practica medicala si in care se incadreaza majoritatea afectiunilor cardiovasculare. Astfel, enumeram:

• Boala coronariana (cardiaca) ischemica – afecteaza coronarele, vasele care furnizeaza necesarul de oxigen al miocardului, muschiul inimii (ex: infarctul miocardic acut);
• Bolile cerebrovasculare – afecteaza vasele care furnizeaza creierului necesarul de oxigen (ex: accidentul vascular cerebral);
• Insuficienta cardiaca (sau congestiva) – afecteaza functia de pompa a inimii;
• Cardiopatiile congenitale – reprezinta malformatii ale structurii cordului, prezente inca de la nastere;
• Boala cardiaca reumatismala – apare in urma infectiei streptococice si afecteaza, printr-un mecanism imun, miocardul si valvele inimii;
• Aritmiile – batai anormale ale cordului (ex: tahicardie, bradicardie), cauzate de o transmitere incorecta a impulsului electric;
• Bolile periferice ale arterelor si venelor – afecteaza vasele periferice (ex: tromboza venoasa profunda, ischemia acuta a membrelor inferioare);
• Bolile valvulare – afecteaza valvele cordului (mitrala, tricuspida, aortica, pulmonara);
• Infectiile – ex: endocardita infectioasa;
• Trombembolismul pulmonar – urmare a trombozei venoase profunde, manifestate prin migrarea unui tromb de la nivelul membrelor inferioare la inima si/sau plamani.

Care sunt cauzele si factorii de risc in aparitia bolilor cardiovasculare

Cauzele aparitiei bolilor cardiovasculare sunt in stransa legatura cu tipul de patologie prezent. Factorii de risc care influenteaza probabilitatea aparitiei unei afectiuni cardiovasculare pot fi atat generali, cat si specifici. 

 

Cauze

Printre cauzele cel mai des intalnite enumeram:

• Ateroscleroza – cauza principala a bolii coronariene si a altor afectiuni cardiovasculare;
• Factorii genetici – implicati in malformatiile congenitale ale inimii;
• Excesul de alcool si cofeina, fumatul, anumite medicamente – reprezinta cauze ale aparitiei aritmiilor;
• Bacterii, virusuri, paraziti – determina aparitia infectiilor.

 

Factori de risc

Factorii de risc sunt comuni mai multor afectiuni cardiovasculare si majoritatea sunt strans legati de stilul de viata. Chiar si in cazul in care acestia nu pot fi eliminati complet, reducerea lor pe cat de mult posibil influenteaza probabilitatea dezvoltarii unei boli cardiovasculare. Printre factorii de risc cei mai importanti, enumeram:

1. Varsta – odata cu inaintarea in varsta, vasele devin mai rigide si, prin urmare, mai putin compliante;
2. Sexul – in prima parte a vietii, riscul este mai mare la barbati, iar dupa menopauza, femeile ajung la acelasi nivel de risc;
3. Antecedentele in familie (heredocolaterale) – riscul creste atunci cand o ruda (mai ales de gradul intai) a dezvoltat o forma de boala cardiovasculara inaintea varstei de 55 de ani (la barbati), respectiv 65 de ani (la femei);
4. Fumatul si consumul de alcool;
5. Dieta precara – bogata in sare, zahar si grasimi;
6. Obezitatea;
7. Lipsa activitatilor fizice;
8. Hipertensiunea si hipercolesterolemia – contribuie la dezvoltarea aterosclerozei;
9. Diabetul – se manifesta cu afectare vasculara;
10. Igiena dentara precara – periajul incorect sau lipsa igienei dentare conduce la dezvoltarea locala a bacteriilor, care pot patrunde in circulatia sangvina si, astfel, cauza endocardita;
11. Stresul psihic.

Factorii de risc sunt extrem de utili in realizarea unui diagnostic, mai ales pentru evaluarea prognosticului unei afectiuni cardiovasculare si/sau aprecierea riscului ca aceasta sa se dezvolte de-a lungul vietii. 

 

Care sunt simptomele comune

Manifestarile clinice (simptomele) intalnite in bolile cardiovasculare sunt, la randul lor, in stransa legatura cu patologia in cauza. Totusi, exista si simptome comune, nespecifice, care pot duce cu gandul la implicarea sistemului cardiovascular si, astfel, sa orienteze diagnosticul catre o anumita afectiune. Printre aceste simptome se afla:

• Durerea toracica (in piept) si dificultatea in respiratie;
• Durerea la nivelul spatelui, bratelor, coatelor, umerilor sau maxilarului;
• Durerile de cap;
• Edemul membrelor (membre umflate);
• Palpitatiile;
• Pulsul accelerat sau diminuat;
• Oboseala;
• Ametelile cu/fara senzatie de lesin;
• Pierderea cunostintei;
• Febra.

In cazul aparitiei a unul sau mai multe din simptomele enumerate, este necesar un consult medical cardiologic. In cazul asocierii dintre durere toracica, dificultati in respiratie si stare de lesin, este necesar un consult de urgenta. 

 

Cum se pot diagnostica afectiunile cardiovasculare

In cadrul unui consult medical cardiologic, se va lua un istoric medical complet al pacientului (inclusiv despre membrii familiei) si se va efectua un examen fizic, pentru a putea decela semnele specifice unei afectiuni cardiovasculare. In plus, se vor efectua anumite teste suplimentare, in functie de suspiciunea diagnostica:

• Electrocardiograma (EKG) – urmareste activitatea electrica a cordului;
• Monitorul Holter – este un EKG portabil, care urmareste activitatea cordului pe parcursul a 24-72 de ore;
• Ecocardiografia – reprezinta o investigatie neinvaziva, extrem de utila in depistarea modificarilor structurale si a functiei de pompa a inimii;
• CT si/sau RMN – sunt investigatii imagistice cu un grad ridicat de precizie;
• Cateterizarea – este o investigatie invaziva, cu riscuri asociate, insa extrem de utila, datorita multitudinii de informatii furnizate (presiunea in fiecare dintre cele patru camere ale inimii, dar si la nivelul vaselor, vizualizarea valvelor si vaselor de sange).

In plus fata de aceste investigatii standard, medicul poate opta pentru efectuarea unor teste genetice. Acest lucru se intampla, in general, in cazul in care un membru al familiei a fost diagnosticat cu o afectiune cardiovasculara cu potential de transmitere ereditara (ex: cardiomiopatii, sindromul Brugada, hipercolesterolemia familiala). Testele genetice se recolteaza, in general, din sange sau cu ajutorul unui tampon, din saliva. Astfel, se identifica o eventuala gena modificata si se poate evalua riscul dezvoltarii unei boli cardiovasculare pe viitor sau se poate depista cauza uneia preexistente. 

 

Ce optiuni terapeutice exista

Tratamentele sunt adaptate in functie de patologia si nevoile fiecarei persoane in parte, precum si in functie de gradul de risc si de prezenta altor afectiuni asociate. La modul general, o schema terapeutica poate include:

1. Tratament nefarmacologic (fara interventie medicala) – se afla in responsabilitatea pacientului si este legat de schimbarea stilului de viata. Astfel, se va recomanda adoptarea unei diete cu un nivel scazut de sare si grasimi, precum si implementarea unui program zilnic de exercitii fizice. Renuntarea la fumat si consumul moderat de alcool sunt, de asemenea, necesare.
2. Tratament farmacologic (medicamentos) – in functie de capacitatea de reducere a factorilor de risc si de tipul bolii cardiovasculare, se poate opta pentru instituirea unui tratament medicamentos.
3. Proceduri minim invazive sau invazive – in unele cazuri, interventia chirurgicala sau alte interventii minim invazive reprezinta cea mai buna metoda terapeutica. Aceasta decizie este calculata in functie de gradul de risc si de beneficiile aduse.

 

Cum se pot preveni afectiunile cardiovasculare

Mijloacele de preventie ale afectiunilor cardiovasculare sunt extrem de utile atat inaintea dezvoltarii unei boli (scad semnificativ riscul), precum si dupa diagnostic (influenteaza pozitiv evolutia si prognosticul si potenteaza efectul tratamentelor medicamentoase). Aceste mijloace sunt in stransa legatura cu stilul de viata, iar adoptarea a cat mai multe dintre ele va indica o imbunatatire semnificativa. 

 

Istoricul familial si testele genetice

Un prim pas extrem de important catre o preventie corecta a bolilor cardiovasculare o reprezinta evaluarea riscului personal, prin intermediul identificarii istoricului familial si efectuarii testelor genetice.

Desi suna asemanator si pot fi confundate, exista o diferenta intre un istoric familial si o afectiune cu transmitere genetica. Bolile genetice sunt cauza mutatiilor unor gene ale organismului (care se pot transmite direct, din generatie in generatie), pe cand istoricul familial pozitiv la cel putin o ruda de gradul I reprezinta doar un factor de risc (o probabilitate crescuta de aparitie a patologiilor cardiovasculare).

Istoricul familial este usor de identificat in cadrul unui consult medical, intrucat antecedentele heredocolaterale (familiale) sunt nelipsite din fisa pacientului. 

Testele genetice pot presupune un proces mai complex, insa informatiile furnizate sunt extrem de utile identificarea atat a cauzei afectiunii cardiovasculare, cat si in aprecierea evolutiei ei in timp, cu scopul pregatirii pacientului si evitarii aparitiei complicatiilor. 

 

Alimentatia si exercitiile fizice

Este incontestabil rolul pe care il joaca un stil de viata echilibrat in buna functionare a organismului. In cazul bolilor cardiovasculare, este ideala imbinarea unei alimentatii sanatoase (cu un continut scazut de sare si grasimi) cu un program bine stabilit de exercitii fizice (cel putin 30 de minute zilnic). Astfel, se poate mentine greutatea corpului la un nivel optim, evitand riscurile aferente obezitatii.

 

Renuntarea la obiceiurile nesanatoase

Fumatul are un cunoscut impact negativ asupra aparatului cardiovascular, prin efectul generat la nivelul vaselor de sange (ateroscleroza). Efectul daunator se resimte si mai mult in cazul asocierii acestui obicei cu un consum excesiv de alcool. Astfel, renuntarea la fumat si reducerea consumului de alcool se afla printre primele indicatii terapeutice si de preventie. 

 

Tratarea altor afectiuni

Exista anumite afectiuni recunoscute ca fiind factori de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Tinerea lor sub control are efect pozitiv atat asupra functionarii normale a organismului, cat si asupra scaderii riscului aparitiei evenimentelor cardiovasculare. Cateva exemple sunt:

• Tratarea hipertensiunii – o tensiune normala asigura buna functionare a cordului;
• Tratarea hipercolesterolemiei – previne dezvoltarea aterosclerozei;
• Tinerea sub control a diabetului – extrem de important pentru buna functionare a vaselor de sange.

 

Asigurarea sanatatii psihice

Nu doar sanatatea fizica este importanta in prevenirea bolilor cardiovasculare. Stresul si depresia sunt, la randul lor, factori de risc care nu trebuie neglijati. Asigurarea sanatatii psihice imbunatateste evolutia unei afectiuni cardiovasculare sau chiar scade riscul ca aceasta sa apara.

 

Mentinerea unei igiene optime

Atat spalatul mainilor, cat si al dintilor reprezinta modalitatile cheie prin care se pot preveni infectiile de la nivelul sistemului cardiovascular (ex: endocardita infectioasa). 

Astfel, cu toate ca afectiunile cardiovasculare pot avea un impact negativ asupra organismului si pot interfera cu activitatile de zi cu zi, diminuand starea de bine per total a unei persoane, acestea beneficiaza de o gama varianta de optiuni terapeutice. De asemenea, reducerea factorilor de risc si mentinerea unui stil de viata echilibrat pot scadea semnificativ sansele aparitiei unei boli cardiovasculare sau, cel putin, pot imbunatati evolutia lor si bunastarea fizica si psihica. 

 

Sursa foto: Shutterstock

 

Bibliografie:

1. Bolile cardiovasculare https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/cardiovascular-diseases-(cvds)
2. Boala cardiovasculara https://www.nhs.uk/conditions/cardiovascular-disease/
3. Ce sunt afectiunile cardiovasculare https://www.heart.org/en/health-topics/consumer-healthcare/what-is-cardiovascular-disease
4. Cauze. Factori de risc. Simptome https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-disease/symptoms-causes/syc-20353118
5. Diagnostic si tratament https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-disease/diagnosis-treatment/drc-20353124
6. Afectiunile cardiovasculare https://www.bhf.org.uk/informationsupport/conditions/cardiovascular-heart-disease
7. Teste genetice https://www.bhf.org.uk/informationsupport/tests/genetic-testing
8. Istoricul familial https://www.bhf.org.uk/informationsupport/risk-factors/family-history
9. Teste genetice https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3769178/