Vaccinurile sunt considerate una dintre cele mai mari descoperi din istorie. Posibilitatea de a preveni aparitia unor boli contagioase, grave, mutilante si mortale a fost demonstrata de medicul generalist englez Edward Jenner, in anul 1796, care a pus la punct o metoda de imunizare impotriva variolei. Zece ani mai tarziu, tehnica era folosita in intreaga lume ca masura de prevenire si protectie impotriva acestei maladii contagioase.
Variola a fost una dintre cele mai severe boli contagioase. In prezent, este considerata eradicata si asta doar datorita vaccinului. Rata de mortalitate extrem de ridicata si efectele mutilante ale eruptiilor i-au facut pe oameni sa caute solutii prin care sa previna imbolnavirea. Principiile pentru imunizare, utilizate si azi, au fost folosite in China inca din secolul al III-lea i.e.n. Crustele bolnavilor de variola erau adunate pe pielea lor, uscate, macinate si apoi inhalate ca modalitate de imunizare. In Tarile Romane, copiii nou-nascuti erau imbaiati in laptele vacilor bolnave. In Banat, lichidul pustulelor de varsat de vant era inoculat copiilor. Acestia erau frecati pe brat cu o panza aspra, pana ce pielea se inrosea si se inflama, apoi se tampona locul cu secretia colectata.
Edward Jenner a fost cel care a pus la punct primul vaccin impotriva variolei, dar procedura era empirica, nu se cunostea mecanismul care producea imunizarea si functiona doar pentru variola. In 1857, Louis Pasteur demonstreaza ca bolile contagioase sunt produse de microorganisme si formuleaza teoria germenilor patogeni. In 1876, Robert Koch descopera bacilul care provoaca antraxul (Bacillus anthracis), iar in 1881, pe cel ce cauzeaza tuberculoza (Mycobacterium tuberculosis). In 1880, Pasteur dovedeste ca se poate asigura protectie impotriva bolilor infectioase, prin injectarea de microorganisme atenuate. Acesta este momentul in care se poate spune cu adevarat ca omenirea descoperise nu doar vaccinul, ca principiu, ci si modul in care acesta poate fi utilizat.
Vaccinurile contin agentul patogen intreg, atenuat sau dezactivat, toxine sau fragmente moleculare din acesta. Ajuns in organism, principiul activ din vaccin induce un raspuns din partea sistemului imunitar, ce are drept scop recunoasterea si distrugerea agentului patogen, intrat in organism. In prezent, vaccinurile pot fi utilizate in scop preventiv sau curativ (vaccinul antirabic, antitetanos sau cel impotriva muscaturii de capusa). Schemele de vaccinare aplicate au dus la eradicarea variolei, a poliomielitei si la mentinerea sub control a altor boli contagioase grave (difterie, tuse convulsiva, antrax si altele).
Toate tarile au elaborat propriile scheme nationale de vaccinare impotriva bolilor infectioase. Pandemia de COVID 19, prima experienta de acest gen prin care trece omenirea in ultima suta de ani, va putea fi oprita tot prin vaccinare.
Programul national de vaccinare este stabilit in functie de mai multi factori (cel mai important fiind incidenta unor boli contagioase pe plan regional), fiind adaptat permanent. Schema de vaccinare valabila in Romania incepe in primele ore de viata ale copilului, in maternitate, si continua pe parcursul mai multor ani.
Aceasta este lista vaccinurilor obligatorii, in vigoare in perioada 2020-2021:
Imunitatea este capacitatea organismului de a reactiona si de a se proteja impotriva unor agenti patogeni, atata vreme cat „ii cunoaste”. Acesta este motivul pentru care, de exemplu, pojarul se poate face o singura data in viata. Imunitatea lasata de boala dureaza toata viata, ba chiar mai mult decat atat, se transmite de la mama la copil, prin laptele matern, oferind protectie sugarului timp de cateva luni de zile. Acest tip de imunitate este cea dobandita, naturala.
Vaccinurile induc o imunitate artificiala, prin expunerea la anumiti agenti patogeni. Aceasta dureaza termen indelungat, dar, chiar si asa, organismul are tendinta de a „uita”. Rapelul sau vaccinarea secundara reaminteste organismului uman detaliile unui anume agent patogen si stimuleaza formarea unei memorii celulare, astfel ca, la contactul cu respectivul agent patogen, organismul dispune de anticorpii necesari pentru anihilarea acestuia.
O schema de vaccinare este gandita in asa fel incat sa asigure protectia maxima posibila. Existenta anticorpilor poate fi verificata prin efectuarea unor analize specifice care identifica sau nu prezenta anticorpilor din sange. Din pacate, aceasta verificare este posibila doar pentru cateva tipuri de anticorpi.
In Uniunea Europeana, si nu numai, se realizeaza frecvent programe de vaccinare suplimentara la adulti. Aceasta abordare vine dupa ce s-a constatat ca imunizarea scade, pentru unele infectii, la circa zece ani dupa ultimul rapel. In fapt, este vorba de rapeluri pentru unele dintre bolile contagioase (rujeola, de exemplu), pentru ca s-a constatat o incidenta mare de cazuri la adolescenti si la adultii. Campanii similare s-au desfasurat deja impotriva difteriei, tetanosului si tusei convulsive, tot ca urmare faptului ca s-a dovedit ca imunitatea oferita de schema de vaccinare are tendinta de a se diminua in timp.
Serviciile de Medical Concierge si conceptul real de preventie presupune evaluarea riscurilor, atunci cand starea de sanatate nu este inca afectata. Conceptele acestea recomanda abordarea preventiva pentru minimizarea si chiar reducerea la zero a riscului, in functie de fiecare caz in parte, inclusiv prin vaccinare. Se incearca, in acest fel, implementarea in Romania a medicinei omului sanatos, nu a celui bolnav, ceea ce reprezinta in realitate scutirea omului de suferinta si depistarea unor boli in forma lor precoce, incipienta, pentru ca viata sa se desfasoare armonios, in cea mai buna maniera posibila.
Ofera imunitate impotriva rotavirusului, care poate produce forme foarte grave de enterocolita, cu risc maxim la copilul mic si foarte mic. Exista mai multe tipuri de rotavirus, iar copiii care nu sunt vaccinati fac cel putin un episod de infectie cu rotavirus pana la cinci ani, necesitand tratament de urgenta si spitalizare si implicand un risc major. Una dintre cauzele principale ale mortalitatii infantile este infectia cu rotavirus. Vaccinul se administreaza oral, in doua sau trei doze, incepand cu primele sase saptamani de viata, la interval de cel putin 30 de zile intre doze. Copiii vaccinati se pot infecta, dar fac mereu forme foarte usoare de boala.
Cunoscuta si sub denumirea de varsat de vant, este o boala extrem de contagioasa, cauzata de virusul varicelo-zosterian, care provoaca eruptii cutanate. Cei care nu sunt vaccinati fac boala in proportie de 90%. Afectiunea poate avea consecinte pe termen lung, poate lasa sechele si este extrem de grava pentru femeile insarcinate. Vaccinul Varicelic se administreaza in doua doze, injectabil, subcutanat, la distanta de sase saptamani, si i se poate administra oricui, incepand cu varsta de noua luni. Este recomandat femeilor care vor sa ramana insarcinate si care nu au facut boala. Vaccinul este folosit si curativ. In caz de contact cu o persoana diagnosticata cu varicela, se recomanda administrarea vaccinului in 72 de ore de la expunere, pentru a evita boala sau a dezvolta o forma usoara.
Ofera protectie impotriva meningitei, boala fulminanta cu prognostic foarte grav. Meningita este cauzata de mai multe tipuri de virusuri meningococice, care afecteaza membranele de protectie ce inconjoara creierul si maduva spinarii. Fara tratament de urgenta, este mortala. Vaccinul Meningococic previne infectia cu anumite tipuri de meningococ care cauzeaza meningita. In functie de tipul de vaccin, se administreaza una sau mai multe doze, la varste diferite.
Vaccinul antimeningococic existent in Romania, pentru copii cu varsta peste doi ani, contine serogrupul C asociat cu serogrupul A. Este necesara o singura doza, intramuscular. La nivel european, sunt disponibile vaccinuri care acopera mai multe serogrupuri: B, A, C, W135, Y, inclusiv pentru copiii mai mici de doi ani.
Boala mainilor murdare este foarte comuna in randul copiilor. In fiecare an, exista zone unde apar focare. Vaccinul previne aparitia hepatitei A si se administreaza intr-o singura doza, cu rapel la cel mult cinci ani. Vaccinul este disponibil si pentru adulti, iar eficienta este de circa 94% in prevenirea bolii. Nivelul de protectie ar putea fi prezent timp de 20 de ani sau mai mult.
Pneumococul se gaseste, in mod normal, in nas sau faringe la majoritatea populatiei, dar poate deveni agent patogen, determinand infectii. Copiii cu varsta mai mica de doi ani sunt cei mai expusi de a face infectii ale cailor respiratorii superioare (faringita, otita medie, sinuzita) sau pneumonie cu insuficienta respiratorie sau abces pulmonar si meningita.
Vaccinurile pneumococice conjugate sunt indicate pentru imunizarea copiilor incepand cu varsta de sase saptamani si ofera protectie pentru infectiile severe, determinate de 10 sau 13 tipuri de pneumococ, in functie de tipul de vaccin. OMS recomanda introducerea acestor vaccinuri in schemele de imunizare nationala, in conditiile in care Romania are cea mai mare rata de mortalitate infantila din Uniunea Europeana prin infectii pneumococice.
Gripa este produsa de virusurile gripale si este foarte contagioasa. Complicatiile pot fi severe, de la pneumonie, sinuzita, otita, miocardita, pericardita, pana la meningita, encefalita si deces.
Vaccinul contine, in prezent, trei tulpini inactivate de virus, tip A (H1N1, H3N2) si tip B. Eficacitatea vaccinului variaza in functie de similitudinea tulpinilor vaccinale cu tulpinile circulante si de varsta si starea de sanatate a beneficiarului. Vaccinul protejeaza pana la 90% dintre persoanele vaccinate sanatoase sub 65 de ani si numai 30-40% dintre persoanele peste 65 ani.
Copiii intre sase luni si opt ani carora li se administreaza pentru prima data vaccinul, trebuie imunizati cu doua doze, la interval de cel putin o luna intre ele. Pentru persoanele peste noua ani, se administreaza o doza de vaccin anual.
Human Papilloma Virus este cea mai cunoscuta si raspandita infectie virala cu transmitere sexuala din lume. Conform studiilor, toti oamenii sunt infectati cel putin o data in viata lor cu una dintre multiplele tulpine HPV, insa, in multe cazuri, sistemul imunitar uman poate combate infectia. Cu toate acestea, infectia nu produce anticorpi si nu protejeaza impotriva reinfectarii sau reactivarii, iar semnele clinice ale infectiei lipsesc.
Unele tulpini ale virusului sunt responsabile de aparitia cancerului de col uterin (Romania se situeaza pe primul loc in Europa in ceea ce priveste incidenta si mortalitatea prin cancer de col uterin), cea mai raspandita forma de cancer, dar si pentru cea a cancerului laringian, vulvar, vaginal, penian sau anal. Vaccinul este singura modalitate eficienta de preventie. In prezent, sunt disponibile doua vaccinuri in Romania, pentru persoane intre 9 si 55 de ani, cu o eficienta de 100% in prevenirea infectiei persistente si a leziunilor precanceroase. Raspunsul imun se poate mentine pentru cel putin 20 de ani. In mod ideal, vaccinul trebuie administrat inainte de expunerea la HPV, respectiv inainte de debutul vietii sexuale. Ambele vaccinuri sunt administrate intramuscular, intr-o serie de trei doze, la intervale de trei si sase luni. Vaccinul cvadrivalent este recomandat in unele tari si la barbati.
Vaccinul HPV este folosit si in scop terapeutic. Pentru un rezultat cat mai bun, extrem de eficiente sunt stabilirea unui protocol medical si mentinerea unei legaturi bazate pe increderea si colaborarea dintre medic si pacient, iar apelarea la servicii de concierge medical este una dintre cele mai intelepte optiuni.
Amanarea sau refuzarea vaccinarii pune in pericol sanatatea copilului si a comunitatii din care face parte. Copiii nevaccinati pot prezenta un risc pentru persoanele predispuse la infectare si pentru cele nevaccinate (copii mici, sugari care nu au inca schema de imunizare completa). De exemplu, vaccinul pentru pojar nu este, de obicei, recomandat pentru copii mai mici de 9-12 luni. Copiii mai mari, neimunizati, pot transmite boala sugarului, iar formele de boala pe care copilul mic le poate face sunt extrem de severe.
Cea mai buna dovada a efectelor pe care le produce refuzul vaccinarii este epidemia de rubeola care a afectat, intr-o masura mai mare sau mai mica, toata Europa. Din nou, Romania a fost si este, chiar si in contextul pandemiei de COVID 19, una din tarile cel mai afectate de un numar foarte mare de cazuri de rubeola.
Date concrete confirma cat de periculos este refuzul vaccinarii. Statisticile Institutului de Sanatate Publica, care acopera perioada 2005-2018, referitoare la vaccinul ROR (unul dintre cele care au fost cel mai des refuzate de parinti), arata ca, de la introducerea ROR in schema obligatorie de vaccinare, in 2005, cand acoperirea vaccinala era de 95%, acest indice a scazut, in 2020, la sub 85% pentru prima doza, 67% pentru rapelul de la 7 ani si 50% pentru a treia doza. In replica, numarul de cazuri a fost in continua crestere, pana in mai 2020 fiind inregistrate 20024 cazuri si 84 de decese. Toate aceste situatii puteau fi evitate prin vaccinare.
Sondajele aratau, la finele lui 2020, ca unul din cinci oameni refuza vaccinarea. Argumentele care vin in favoarea vaccinarii sunt frecvent combatute si anulate de informatii false, mituri si temeri nejustificate.
Beneficiile vaccinurilor:
Argumente contra:
Este foarte greu de gasit argumente convingatoare pentru a-i determina pe cei care refuza sa se vaccineze sa accepte acest mod de preventie. Cea mai mare scadere a populatiei vaccinate a fost inregistrata dupa 1998, cand o serie de pseudo studii au indus ideea existentei unei legaturi intre autism si vaccin, mai ales cu referire la cel rujeolic-rubeolic-urlian (ROR). La aceasta s-a adaugat demersul producatorilor de a elimina din compozitia vaccinurilor mercurul, folosit ca element de conservare. Efectul deciziei, care venea pe un val de speculatii legate de toxicitatea mercurului din vaccinuri, a avut un efect contrar celui urmarit. In loc de a creste increderea in vaccin, numarul celor care au refuzat imunizarea a crescut.
Vaccinul ROR nu produce autism, intre imunizare si aceasta suferinta de natura psihica neexistand nicio legatura. Este probat faptul ca autismul are o componenta genetica. Se presupune ca acest mit a aparut ca urmare a faptului ca primele simptome de autism apar in jurul varstei la care se face prima vaccinare cu ROR.
S-a speculat, ulterior, ca tiomersalul, derivatul din mercur folosit la conservare, ar fi cauza autismului. Alte studii au probat, cu date certe, faptul ca sugarul alaptat primeste doze de cateva ori mai mari de mercur din laptele matern, iar simplu consum al unei portii de peste oceanic sau de fructe de mare duce la acumularea unor cantitati de mercur de cateva ori mai mari decat cele dintr-o doza de vaccin. Cu toate acestea, mitul referitor la legatura dintre vaccin, mercur si autism a rezistat si, din pacate, prolifereaza.
Un alt argument impotriva vaccinarii a fost acela ca strategia presupune prea multe imunizari pentru copiii foarte mici. Cele mai multe dintre imunizari se fac in primii sase ani de viata, ceea ce este util si adecvat, in conditiile in care strategia vaccinala inseamna o terapie preventiva ce are ca unic scop eliminarea riscului imbolnavirii. Mai mult, dozele inoculate contin cantitati foarte mici de substanta, cu germeni atenuati, morti sau doar fragmente ale acestora, in conditiile in care, din momentul in care vine pe lume, copilul se afla intr-un ocean de virusuri, bacterii si paraziti.
Faptele bazate pe stiinta, provenite dintr-o sursa de incredere, pot ajuta la calmarea temerilor persoanelor care ezita sa se vaccineze si pot contribui la alegeri intelepte. Din nou, mentinerea contactului bazat pe incredere dintre medic si pacient se dovedeste a fi esential si necesar, iar serviciile de concierge medical pot media aceasta comunicare.
Sursa foto: Shutterstock
Chirurgia bariatrică este considerată a fi cea mai eficientă modalitate de tratament pentru obezitate, reușind…
Cancerul de col uterin reprezinta o multiplicare anormala a celulelor cervixului, structura corespunzatoare partii inferioare…
Infectia cu HPV (Human Papillomavirus sau virusul papiloma uman) este o afectiune virala, cu transmitere…
Dintre numeroasele boli ale creierului, boala Alzheimer este o afectiune de un interes deosebit pentru…
Afectiunile neurologice reprezinta o arie de mare interes in practica medicala, intrucat sistemul nervos este…
Alunitele erau considerate semne de frumusete - inainte sa fie descoperita potentiala lor legatura cu…
This website uses cookies.